Nichita Stănescu (2)

Hieroglifa

Ce singurătate
să nu înţelegi înţelesul
atunci când există înţeles.

Şi ce singurătate
să fii orb pe lumina zilei,–
şi surd, ce singurătate
in toiul cântecului.

Dar să nu-nţelegi
când nu există înţeles
şi să fii orb la miezul nopţii
şi surd când liniştea-i desăvârşită,–
o, singurătate a singurătăţii!

(1978)

**

O Hieróglifo

Que solidão
entender o inteligível
apenas quando há intelecto.

Quanta solidão
cegar-se sob a luz do dia, –
ensurdecido, quão recluso
no ápice do canto.

Mas entender
o inteligível
também cega na escura noite
e ensurdece mesmo sob o mais revelador silêncio, –
oh, solidão de solitários.

(1978)


(trad. joão monteiro)